Filmul lui Quentin Tarantino, Pulp Fiction: rezumat, analiză și semnificație

Melvin Henry 15-04-2024
Melvin Henry

Pulp Fiction cunoscut în America Latină sub numele de Vremuri violente Filmul, regizat de Quentin Tarantino și lansat în 1994, a devenit de atunci un film cult și și-a lăsat amprenta asupra istoriei cinematografiei de la sfârșitul secolului XX.

Sinopsisul se bazează pe următoarea intrigă: Vincent și Jules lucrează pentru Marsellus Wallace, un gangster care controlează afacerile dubioase din oraș, inclusiv jocurile de noroc. Cei doi huligani au diferite misiuni de îndeplinit pentru Marsellus, principala fiind aceea de a recupera o servietă misterioasă. În timpul îndeplinirii sarcinilor lor, destinul lor se împletește cu cele mai diverse personaje.

Vezi si: Republica lui Platon: rezumat și explicații ale cărții

Rezumat

Avertisment: conține spoilere.

Filmul Pulp Fiction Această structură nu respectă ordinea cronologică a evenimentelor, ci folosește salturi temporale și elipse narative.

Introducere

Pulp Fiction este plasat în Los Angeles. Un cuplu discută într-o cafenea despre planurile lor de viitor. Treptat, dialogul dezvăluie că sunt doi infractori care își plănuiesc următoarea mișcare. Sub o argumentație persuasivă, bărbatul o convinge pe femeie să inițieze imediat un jaf în cafenea.

În același timp, Vincent și Jules, elegant îmbrăcați, discută în mașina lor despre cele mai banale subiecte și despre noua misiune a lui Vincent: să o distreze pe soția gangsterului Marsellus Wallace în timpul absenței acestuia. Cei doi bărbați pleacă să recupereze o servietă aparținând lui Wallace, care se află în posesia tinerilor Brett, Roger și Marvin. Ajunși la apartament, Jules invocă un pasaj(Ezechiel 25:17), iar apoi îi ucid pe Brett și Roger.

Vezi si: Arta bizantină: istorie, caracteristici și semnificație

Episodul "Vincent Vega și soția lui Marsellus Wallace".

Butch este un boxer în pragul pensionării. club de noapte Acolo se află și Vincent și Jules, care au adus servieta înapoi, dar sunt îmbrăcați ciudat în haine de plajă. Înainte de a pleca, Butch are o mică neînțelegere cu Vincent.

Mai târziu, la scurt timp după ce a cumpărat heroină de la Lance, Vincent apare la casa familiei Wallace pentru a avea grijă de Mia. Temându-se de represalii, Vincent evită să cadă în plasa seducției femeii, fără să știe care este adevărata problemă: sub îngrijirea lui, Mia se intoxică prin supradoză. Vincent trebuie să meargă la casa lui Lance pentru a o salva. După o injecție cu adrenalină, Mia învie și Vincent o duce acasă la el.se întoarce acasă.

Între timp, chiar înainte de ultima sa luptă, Butch are un vis în care își amintește momentul în care a primit un ceas, o veche bijuterie de familie, trimisă de tatăl său înainte de a muri în războiul din Vietnam.

Episodul "Ceasul de aur

Butch câștigă meciul și fuge cu banii de la pariuri, ceea ce îl pune în vizorul lui Wallace. Boxerul se ascunde într-un motel împreună cu soția sa, Fabianne. Observând că ceasul tatălui său a fost lăsat în apartament, Butch se întoarce pentru a-l găsi pe Vincent și îl ucide cu propria mitralieră.

Fugind cu vehiculul său, boxerul îl găsește pe Wallace traversând pe trecerea de pietoni. Lovindu-l, pierde controlul mașinii. Wallace îl urmărește până într-un magazin din apropiere, dar proprietarul, Maynard, este înarmat. Acesta îi leagă pe cei doi în timp ce îl așteaptă pe polițistul Zed. Scopul celor doi este de a-i sodomiza pe prizonieri, începând cu Wallace.

Butch reușește să scape și să întrerupă violul gangsterului. În schimb, gangsterul îi cruță viața cu condiția să nu se mai întoarcă niciodată. Boxerul fuge cu soția sa.

Epidosio "Situația cu Bonnie".

Un salt în timp ne duce înapoi la scena din apartament, unde spectatorul și bătăușii lui Wallace află că mai era un tânăr ascuns. Acesta iese din greșeală și își descarcă arma asupra lor, fără să nimerească vreun glonț. Jules simte prezența lui Dumnezeu în coincidența care l-a salvat.

Criminalii îl omoară pe tânăr, dar îl iau cu ei pe vechiul prieten al lui Jules, Marvin, cu servieta în mână, în timp ce discută despre miracole. Cerându-i părerea lui Marvin, Vincent apasă din greșeală pe trăgaci și îi zdrobește creierul tânărului. Cu sângele șocant împrăștiat peste tot, ei sunt nevoiți să apeleze la ajutorul lui Jimmy, un prieten din cartier.

Supărat, Jimmy cere ca problema să fie eliminată din casă. Prin medierea lui Wallace, domnul Lobo, un expert în rezolvarea problemelor, îi vine în ajutor. Sub instrucțiunile sale, spală mașina, fac o baie și își schimbă hainele elegante cu hainele de plajă ale lui Jimmy.

Final

După ce au rezolvat enigma și înainte de a returna servieta, Jules și Vincent se opresc la o cafenea. În timp ce Vincent se duce la toaletă, Pumpkin și Yolanda (Honey Bunny) încep asaltul. Jules, care a decis să-și schimbe viața, preia controlul situației folosind servieta misterioasă drept momeală, oferă o alternativă celor doi agresori și, fără să le dea servieta, le ține un discurs revelator și lele cruță viețile.

S-ar putea să te intereseze: Cele mai bune filme de pe Netflix.

Analiză și semnificație

Filmul Pulp Fiction "Naturalețea" este punctul de vedere aparent pe care ni-l prezintă camera de filmat, care înregistrează viața cotidiană a unei lumi subalterne violente.

Cele mai banale conversații și cea mai absolută incapacitate de compasiune se împletesc într-o serie de evenimente fatale, expuse ca și cum nu ar fi altceva decât repertoriul anecdotic pe care îl acumulăm la sfârșitul unei zile de rutină. Poate fi însă acest film explicat altfel decât ca o apologie a violenței fără sens? Poate fi citit ca o expoziție a banalității răului?

Un indiciu este oferit de titlu și de primul cadru al filmului, care arată semnificația lui pulp fiction Regizorul a ales două sensuri ale cuvântului celuloză :

  1. "pulpă" ca o masă de materie moale, umedă și informă;
  2. "pulp" ca o revistă sau o carte tipărită pe hârtie neprelucrată, care conține povestiri criminale și/sau neobișnuite, adică pulp fiction, considerată "ficțiune pulp".

Cheia este genul dramatic la care vom asista, o ficțiune care se plimbă între thriller Narațiunea unor evenimente neobișnuite (ficțiune "pulp") și comedie neagră, adică o masă "informă" care este privită de fapt din punctul de vedere al parodiei.

Din acest motiv, ironia contrastului dintre contrarii va fi o resursă constantă în film: ieftinitatea legată de banalitatea răului, spiritualitatea și materialismul, "etica muncii" a delincventului etc.

Deși în rezumatul pe care l-am propus ne-am referit la acțiunile filmului, cu siguranță sensul este construit (sau completat) în conversații, în codurile vestimentare, în decoruri și simboluri, nu în evenimente. în sine .

"Zilele de aducere aminte sunt abia la început".

Fiecare conversație este populată de metanarațiuni, povești dincolo de istorie, de cele mai variate tonalități: metanarațiuni despre asalturi reușite; despre Europa (Amsterdam, hamburgeri și sistemul zecimal); despre America (străini și minorități rasiale); despre erotism și sexualitate; despre istoria epică a familiei și mândrie; despre sodomie, infidelitate șirăzbunare și, implicit, despre "păcat" și "pedeapsă".

Acest tip de povești devin mitice în măsura în care ghidează și conduc personajele, dându-le curajul de a întreprinde cele mai crude sau mai stupide acțiuni. Supuse privirii parodice, aceste povești par inconsistente sau ridicole, dar chiar și așa, ele sunt energia care pune în mișcare personajele, sunt "lucrul uman".

Marea "poveste" care structurează discursul general se învârte în jurul lui Marsellus Wallace, un fel de "patriarh" al cărui chip rămâne ascuns până în a doua jumătate a filmului. Din punct de vedere narratologic, Wallace este destinatorul personajelor care, asemenea unui zeu, atribuie misiuni și stabilește recompensa sau pedeapsa. Știm cum acționează prin dialogurile dintre Vincent și Jules, prinîngeri ai morții.

În aceste dialoguri, Jules este întotdeauna un fel de păstor, acționând ca profet și sancționator, invocând mereu corectitudinea comportamentului în raport cu codul etic pe care acceptă să-l reprezinte, așa cum se exprimă în avertismentele sale către Vincent cu privire la misiunea cu Mia.

În ceea ce-l privește, Vincent este asemenea profanatorului, superfluu și nepăsător, întors asupra lui însuși, care crede că păcatul ar fi să cedeze impulsurilor sale senzuale, când păcatul constă în neglijarea vieții Miei, a cărei pierdere ar însemna propria sa moarte.

Ego-ul, în diferitele sale forme (mândrie, aroganță, nevoia de control), este cauza căderii fiecărui personaj. Viața este delicată și incontrolabilă, arătând la întâmplare căderea și refacerea micilor fetișuri zilnice.

Servieta misterioasă

Care este conținutul servietei misterioase? Care este semnificația? Nu aflăm niciodată ce conține servieta. A fost o omisiune deliberată a regizorului. Are vreo importanță? Conținutul misterios al servietei devine un simbol al celor mai profunde seducții ale ființei umane și, prin urmare, momeala care permite masa negocierilor.

Ar putea fi aur, bancnote, bunuri ilegale, orice. Orice ar fi, toată lumea o vrea. Toată lumea aleargă după servietă și toată lumea este sedusă de dorința de a o deține.

Binele, răul și transcendența

În împletirea care are loc pe măsură ce povestea avansează, reconstruim ordinea socială din care facem parte cu toții. Prin jocul parodic ce expune violența împletită cu cele mai transcendente discursuri mitice, Tarantino expune o perspectivă complexă, incriminată de personajul Jules.

Presupusul citat biblic pe care Jules îl recită înainte de fiecare crimă îl determină pe spectator să perceapă ipocrizia acestei ordini paralele, dar în același timp reînvie amintirea opoziției dintre bine și rău, două categorii pe care Tarantino le inversează constant. Personajele sale nu sunt, de fapt, totalizate de rău. Fiecare dintre ele înțelege că există aspecte "sacre" de salvgardat, doar căbinele comun nu pare să fie unul dintre ele.

Jules, ca orice subiect aflat în situația lui, știe că moartea este o amenințare iminentă. Când este cruțat de ea, o interpretează ca pe o intervenție a lui Dumnezeu. Dacă este o coincidență, așa cum spune Vincent, lui Jules nu-i pasă, pentru că nu este vorba nici de dogmă, nici de miracol, ci de percepția harului și, în ultimă instanță, de transcendența personală.

Vezi și 27 de povestiri pe care trebuie să le citești o dată în viață (explicate) Cele mai bune 20 de povestiri latino-americane explicate 130 de filme recomandate 11 povestiri de groază ale unor autori celebri

La Jules are loc, poate, un proces de transformare. El nu a evoluat spre un puritanism maniheist. Ceea ce a reușit este să vadă în fața ochilor săi o realitate: citatul biblic (care este de fapt fals) ar avea sens dacă lumea ar fi alcătuită din drepți și nedrepți. Jules înțelege cu o limpezime eternă că nu există așa ceva. El a descoperit o nouă putere: aceea de a nu ucide, putând să o facă.Denunță o ordine socială dominantă, decantând astfel sensul final al filmului, care demontează opoziția binară dintre bine și rău:

Există un pasaj pe care îl știu pe de rost și care mi se pare potrivit pentru această situație. Este din Ezechiel, 25:17, și spune așa: "Calea omului drept este înconjurată din toate părțile de nedreptățile egoiștilor și de tirania oamenilor răi. Ferice de acel păstor care, în numele carității și al bunăvoinței, îl scoate pe cel slab din Valea Întunericului (...)"

Spun acest sh*** de ani de zile, iar când cineva îl auzea era să moară. Nu mă gândisem prea mult la ce înseamnă (...) Acum îmi vine în minte că poate înseamnă că tu ești omul rău, iar eu sunt omul drept, și că domnul 9 mm este ciobanul care îmi protejează fundul drept în valea întunericului. Sau poate înseamnă că tu ești omul drept, iar eu sunt ciobanul, și că lumea asta estenedrept și egoist. Mi-ar plăcea asta, dar nu ăsta e adevărul. Adevărul e că tu ești cel slab și eu sunt tirania oamenilor răi. Dar mă străduiesc, Ringo, mă străduiesc din toate puterile să fiu păstorul.

Monologul final al lui Jules în Pulp Fiction .

Interreferențialitate

Filmul Pulp Fiction Filmul lui Tarantino este construit ca o poveste inter-referențială, adică o poveste care face mereu aluzie la istoria cinematografiei, unul dintre motivele pentru care a devenit un film cult pentru cinefili, dar și o reflecție asupra resurselor narative ale diferitelor genuri literare și cinematografice.

Tarantino însuși își declară încă de la prima imagine intenția de a parodia genul revistelor de buzunar sau periodicele care conțin povești polițiste, imitând chiar structura narativă și estetica.

Multiplele referințe și omagii la cinema ies, de asemenea, în evidență, fie în termeni de estetică (de exemplu, clubul de noapte pe care Vincent și Mia îl vizitează face aluzie la anii 1950), fie prin citate și simboluri:

  • Presupusul citat biblic din Isaia (Is 25:17) nu există, sau cel puțin nu cea mai mare parte a lui. A fost preluat dintr-un film de arte marțiale numit Kiba Karate (1976).
  • Dansul pe care îl fac Mia și Vincent este inspirat de coregrafia unei scene din filmul 8 ½ de Fellini și amintește de asemenea de secvența de dans din filmul lui Fellini Bandă separată de Jean-Luc Godard.
  • Când Butch îl calcă pe Wallace și fuge, citează o scenă din Psihoză .
  • Scena de viol a lui Wallace este inspirată de Eliberare de John Boorman.
  • De-a lungul filmului vedem afișe și referințe la actori importanți din istoria cinematografiei clasice, precum și la filme de arte marțiale.
  • În secvența în care Butch caută un obiect pentru a-l salva pe Wallace în magazin, există referiri la Crimele din cutia de scule (ciocanul); Intocmai (bâta de baseball); Masacrul din Texas cu drujba mecanică (ferăstrăul electric) și filmele de arte marțiale (katana).

S-ar putea să vă intereseze: Portocala mecanică de Stanley Kubrick.

Personaje principale

  • Jules Winnfield, bătăuș în slujba lui Marsellus Wallace.
  • Vincent Vega, bătăuș în slujba lui Marsellus Wallace.
  • Marsellus Wallace, gangster, șef al mafiei în sectorul său.
  • Mia Wallace, soția lui Marsellus Wallace.
  • "Dovlecel, agresorul, partenerul Yolandei.
  • "Honey Bunny" (Yolanda), agresor, partenerul lui "Pumpkin".
  • Butch Coolidge, boxer în pragul retragerii.
  • Fabienne, partenera lui Butch.
  • Lance, un traficant de droguri în serviciul lui Vincent.
  • Jody, soția lui Lance.
  • Căpitanul Koons, veteran de război care îi înmânează lui Butch ceasul.
  • Winston Lobo, cel care rezolvă problemele.
  • Jimmie Dimmick, prietenul lui Jules.

Specificații tehnice

  • Titlul original: Pulp Fiction.
  • Regizor: Quentin Tarantino.
  • Anul: 1994.
  • Durata: 153 de minute.
  • Scenariu: Quentin Tarantino și Roger Avary.
  • Fotografie: Andrzej Sekula.
  • Distribuție: John Travolta, Samuel L. Jackson, Uma Thurman, Bruce Willis, Ving Rhames, Harvey Keitel, Tim Roth, Amanda Plummer, Maria de Medeiros, Eric Stoltz, Rosanna Arquette, Christopher Walken, Paul Calderon, Bronagh Gallagher, Peter Greene, Stephen Hibbert, Angela Jones, Phil LaMarr, Robert Ruth, Julia Sweeney, Quentin Tarantino, Frank Whaley, Duane Whitaker, Steve Buscemi, Burr Steers.
  • Cele mai importante premii: Oscar și Globul de Aur pentru cel mai bun scenariu original, Palme d'Or pentru cel mai bun film.

Remorcă

Porniți subtitrarea în limba engleză și bucurați-vă de trailerul original!

Pulp Fiction [1994] trailer cu subtitrare

Melvin Henry

Melvin Henry este un scriitor și analist cultural cu experiență, care analizează nuanțele tendințelor, normelor și valorilor societății. Cu un ochi aprofundat pentru detalii și abilități extinse de cercetare, Melvin oferă perspective unice și perspicace asupra diferitelor fenomene culturale care influențează viața oamenilor în moduri complexe. În calitate de călător avid și observator al diferitelor culturi, munca sa reflectă o înțelegere profundă și o apreciere a diversității și complexității experienței umane. Fie că examinează impactul tehnologiei asupra dinamicii sociale sau explorează intersecția dintre rasă, gen și putere, scrierea lui Melvin este întotdeauna stimulatoare și stimulatoare din punct de vedere intelectual. Prin blogul său Culture interpretată, analizată și explicată, Melvin își propune să inspire gândirea critică și să promoveze conversații semnificative despre forțele care ne modelează lumea.